1. Introducere

Ești prețios și unic, ai daruri și talente unice, ești în locul pregătit și potrivit pentru tine ai o istorie unică și un destin măreț ,,Gloria Dumnezeului tău,, influentând viața unora care vor influența pe mulți alții. Tatăl tău îți pregătește o viață ,,ca să te cinstească în cer,, când vei ajunge acolo.

Cultura Onoarei, Loialitatea și Supunerea

Cultura – Totalitatea valorilor materiale și spirituale create, adoptate de-a lungul istoriei.

Noi trăim într-o cultură, am moștenit și transmitem mai departe această cultură. Ceea ce semănăm va crește și se va dezvolta: o cultură a onoarei sau a ,,dezonoarei”.

Avem posibilitatea și oportunitatea să ne opunem unei mentalități greșite, unei culturi a dezonoarei care nu prețuiește respectul, loialitatea și ascultarea. Suntem datori să semănăm, să modelăm relații ce ne duc spre o cultură sănătoasă a Onoarei!

Cultura onoarei este cultura Împărăției lui Dumnezeu ea aduce ordine divină, relații sănătoase, frumoase, în orice cadru în special în cadrul bisericii. Există o binecuvântare aparte, o libertate și o armonie pe care o experimentezi atunci când înțelegi și practici acest principiu biblic al Împărăției.

Fiecare din noi este un pion. Nu pot cere sau aștepta să fiu onorat dacă eu nu onorez. Noi semănăm prin ceea ce facem ceva, iar acea samânță va fi determinantă pentru generația urmatoare!

Când vorbim despre cultura onoarei, ea se aplică în cazul raportării noastre la orice persoană – părinți, bunici, profesori, șefi, conducătorii țării sau ai primăriilor, liderii bisericii, bătrânii, alte persone care au făcut ceva remarcabil, chiar dacă ei nu mai sunt.

În acest material vom discuta cel mai mult Cultura Onoarei în raport cu liderii bisericii, cei aflați într-o poziție de autoritate.

---

2. Definiții

Definim cuvintele:

A onora – a respecta la cel mai înalt nivel, a stima, a trata cu mare considerație. (Oxford dictionary)
Demn de încredere, să fac pe cineva demn de cinste și de laudă (Dex)
a da favoare, a împodobi, a pune în față, a prețui, a valora, a cinsti, stima, considerație

A cinsti – a prețui pe cineva, a aprecia, a adora, a răsplăti

A fi loial – devotat, fidel angajamentelor, neprefăcut, cinstit, sincer, credincios, onest, caracterizat prin probitate, (Dex)
Demonstrează un sprijin constant (Oxford dictionary)

---

3. Modele greșite

O înțelegere greșită, o falsă loialitate și onoare. Să discutăm 4 modele:

1. O supunere oarbă, sau “capul prea plecat” sau “yes man”. Să te supui dând onoare și cinste cu ochii închiși, fără discernământ, fără sinceritate, fără să pui întrebări chiar dacă ai nevoie de răspunsuri, practic o loialitate pe care nu o mai chestionezi de loc, a merge orbește indiferent ce face sau zice persoana în autoritate. Această persoană își găsește identitatea și acceptarea în asocierea cu liderul, își protejează poziția și imaginea în fața liderului, o face doar pentru lider și uneori din frică.
2. Dau cinste, după preferință, cui consider eu că merită, după standardele mele, relațiile, valorile și interesele mele. Contabilizez fiecare vorbă, gest, faptă, zvon, impresie și păreri ale altora și apoi decid dacă ofer cinste sau nu. Aceasta este o onoare firească datorită omului, a meritelor lui și nu datorită lui Dumnezeu!
3. Datorită prieteniei cu liderul unii uită, pierd respectul, iar familiarismul îi îndeamnă să desconsidere ceea ce spune liderul foarte ușor, vorbele nu mai au aceași greutate pentru ei și le pun la îndoială cuvintele. Aceasta este lipsa de respect.
4. Extremele. Unii dezonorează iar alții divinizează. Și una și alta sunt căi nebiblice de abordare a relațiilor. Există pericolul și este întâlnit în unele congregații care într-un mod greșit își onorează liderii divinizându-i, făcându-i staruri, regi, protejându-i de oameni, punându-i deasupra legilor și a principiilor conducerii cum ar fi slujirea, umilința și exemplul personal încurajând astfel mândria, de care ar trebui să ne ferim. Cultura onoarei funcționează bine doar cu discernământ și onestitate în ambele direcții, altfel este nesănătoasă și este nebiblică.

Premisa 1 – Nu avem dreptul să judecăm

Nu avem dreptul să judecăm autoritățile din alte biserici, ce fac, de ce fac, ce nu fac. Noi trebuie să onorăm lucrarea fiecăruia.

Vedem exemplul din Numeri 11.25-29 când Iosua a venit alertat la Moise: ,,oprește-i”. Duhul se așezase și peste Eldad și Medad iar ei nu erau printre bătrâni și nici în preajma lui Moise. Moise îi răspunde ,,ești gelos pentru mine? Să dea Domnul ca tot poporul să fie alcătuit din prooroci și Domnul să-și pună Duhul peste ei,,

Și cuvintele lui Isus din Ioan 10.16 ,,mai am și alte oi care nu sunt din staulul acesta” iar despre Ioan îl sfătuiește pe Petru ,,dacă vreau ca el să rămână până am să revin eu, ce-ți pasă ție?,,

Nu este treaba noastră să ne dăm cu părerea cu privire la orice lucru. Adesea, noi românii avem o “mică” problemă
,,credem că știm totul și ne pricepem la toate,,
,,ne dăm cu părerea acolo unde nimeni nu ne întreabă,,.

Noi doar trebuie să îi binecuvântăm pe frații noștrii, să acceptăm că suntem diferiți, să nu ne credem superiori lor iar dacă avem o atitudine corectă cu inimă și ochi buni vom vedea aspectele bune și vom lua pentru noi lucrurile care funcționează bine în altă parte. Asta nu înseamnă că nu avem identitate proprie și principii ci doar este dovada că nu deținem tot adevărul și “înțelepciunea nu va muri odată cu noi” vorba lui Iov.

---

4. „Bagajele” noastre

Pentru a înțelege Cultura Onoarei este bine să ne vedem ,,bagajul” pe care-l purtăm cu noi.

De unde începem?

Purtăm cu noi diverse amprente, convingerile noastre (concepțiile pe care le considerăm ca fiind adevărate) și obiceiurile:

• Perspectiva familiei și a anturajului. Cum au fost relațiile din familie, relația dintre mama și tata, respectul mamei față de tata, respectul tatălui față de mama. Cum se purtau părinții cu părinții lor, cum vorbeau despre ei, cum îi onorau. Anturajul, prietenii, ne-au influențat, cu siguranță. Dacă am avut prieteni ce-și permiteau să vorbească de rău fără cea mai mică frână sau regret liderii, părinții, profesorii, cu siguranță că avem un bagaj în spatele nostru și oricât am vrea să urcăm muntele nu putem decât dacă lăsăm ,,bagajul” jos, pocăindu-ne de aceste păcate.
• Perspectiva experienței. Experiențele cu alți lideri ne pot forma o atitudine greșită și periculoasă față de ei. Față de liderii considerați dictatori, ipocriți, care poate nu te-au slujit cum trebuie, nu te-au promovat, nu te-au înțeles, poate nu ți-au împlinit așteptările, poate le-a lipsit dragostea din adevăr, sau tactul la momentul potrivit, poate chiar te-au abandonat. Acum când te gândești la ei inima ta se închide, te retragi, poate chiar nu spui nimic, dar încă nu i-ai iertat, prin neiertare ești încă legat de ei fiind tu însuți victima situației care datează de ceva vreme. Probabil spui că a trecut ceva vreme și nu mai este de actualitate, amintește-ți că poți avea mizerie în casă și ea poate fi ascunsă, casa arată bine dar nu este curată. Poate fi neiertare, judecată și resentimente de care nu ești conștient. Trebuie să te pocăiești, făcând curățenie în tine! Nu este treaba ta greșala lui ci pocăința ta. Tot ce poți și trebuie să faci este să îți cercetezi atitudinea față de ei și să te pocăiești.
• Perspectiva culturală. Istoria și modelele actuale. Faliment total. Societatea modernă este ticsită de spiritul rebeliunii. Ea se manifestă în relațiile cu autoritățile, în căsnicie, familie, scoală, afaceri, activități civice și în cultura noastră. Generația tânără bravează și ridică la rang de virtute comportamentul rebel, îmbracămintea, muzica, atitudinile rebele care sfidează legile, țara, valorile, bunul simț, decența, conducătorii și ordinea. Lucian Boia în cartea sa ,,De ce este România altfel” spune ,,Indiferent de mitologia eroizantă, românii au mai mult o cultură a compromisului decât a rezistenței sau a aplicării neabătute a principiilor”.
• Perspectiva rebeliunii inimii noastre. Fără o înțelegere clară care vine din revelația Duhului și fără un tratament adecvat nu înțelegem această moștenire generațională. Suntem conștienți neascultarea inimii, încăpățânarea, egoismul, dreptatea noastră pentru care luptăm?

Umilința nu este în natura noastră umană. Numai cei smeriți se pot supune. Căile zdrobirii și pustiei sunt căi folosite de Dumnezeu pentru a ne trata rebeliunea inimii.

,,Uneori adevărul nostru, dreptatea noastră și punctul nostru de vedere sunt cele mai mari obstacole în calea înaintării și a creșterii spre maturitate,,.

---

5. Vocea Bibliei

De ce trebuie să cinstim, să ascultăm și să susținem liderii noștri?

Ce spune Biblia:

“Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte; căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu, și stăpânirile care sunt, au fost rânduite de Dumnezeu”. (Romani 13:1)

“Ascultați de mai marii voștri și fiți-le supuși, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; pentru ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci așa ceva nu v-ar fi de niciun folos”. (Evrei 13:17)

“Vă rugăm, fraților, să priviți bine pe cei ce se ostenesc între voi, care vă cârmuiesc în Domnul și care vă sfătuiesc. Să-i prețuiți foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor. Trăiți în pace între voi”. (1Tesaloniceni 5:12, 13)

“Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciți de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea și cu învațătura pe care o dau altora. Căci Scriptura zice: ‚Să nu legi gura boului când treieră bucate; și: Vrednic este lucrătorul de plata lui și ,,împotriva unui prezbiter să nu primești învinuire decât din gura a doi sau trei martori”. (1Timotei 5:17-19)

“Cine primește învățatură din Cuvânt să facă parte din toate bunurile lui și celui ce-l învață”. (Galateni 6.6)

“Fiecare din voi să cinstească pe mama sa și pe tatăl său și să păzească Sabatele Mele. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru”. (Levitic 19.3)

“Să te scoli înaintea perilor albi, și să cinstești pe bătrân”. (Levitic 19:32)

Premisa 2 – Liderii nu sunt perfecți!

Trebuie să spunem deschis că toți liderii umani au în viața lor domenii în care sunt zdrobiți, au slăbiciuni și sunt disfuncționali în stilul lor de conducere și abilități. Chiar dacă ar face cât pot de bine tot ar putea unii să fie dezamăgiți de lucrarea lor. Mulți nu își respectă liderii pentru că le-au descoperit slăbiciunile. Dacă cineva așteaptă ca liderul lor să îi trateze exact așa cum ei doresc și se așteaptă s-ar putea să nu aibă niciodată ocazia să fie loial cuiva.

Premisa 3 – Liderii plătesc pentru greșelile lor!

Dumnezeu se ocupă de ei. Nu am eu datoria schimbării lor. Partidele, comploturile, opoziția în biserică nu sunt lucrări ale lui Dumnezeu. Noi trebuie să fim loiali liderilor noștrii datorită lui Dumnezeu. Nu uita, Dumnezeu este în spatele lor.

Premisa 4 – Liderii au nevoie de ajutor în procesul conducerii!

Fiecare lider sănătos ar trebui să recunoască asta. Să nu uităm că există o responsabilitate diferită, liderii din conducerea bisericii sunt responsabili împreună cu pastoral de direcția bisericii și pentru deciziile care se iau în biserică iar aceasta este o responsabilitate diferită față de cea a unui membru care poate ajuta cu sfaturi înțelepte dar nu are responsabilitatea și autoritatea conducerii.

---

6. Șase principii

Principiul 1 – Ascultarea și frica de Domnul se vede în modul în care ne cinstim liderii. Dacă îl onorăm pe Dumnezeu vom onora și oamenii pe care El i-a pus să ne conducă. Fiecare este testat în domeniul acesta. În test demonstrăm onoare, cinste, atunci când suntem încercați.

Principiul 2 – Cinstirea, respectul și ascultarea liderilor tăi îți oferă binecuvântare și protecție spirituală pentru tine și familia ta. Este o răsplată pentru aceia ce își onorează și își cinstesc liderii.

Principiul 3 – Ești binecuvântat de slujirea liderilor tăi, în măsura în care îi asculți și îi cinstești! Dumnezeu îi folosește pentru tine în măsura în care ești deschis să îi respecți, să îi cinstești și să îi asculți. Când îți cinstești liderii, cinstea lor vine peste tine și te binecuvintează, dacă nu îi respecți, nerespectul tău vine peste tine.

Principiul 4 – Slujirea de eliberare, vindecare și binecuvântare se manifestă atunci când îți rezolvi problema cinstirii liderilor tăi. Autoritatea spirituală și protecția se manifestă în supunere! Poți avea legături peste viața ta și să nu se rupă până când vei ajunge să îți rezolvi atitudinile păcătoase ale inimii. Poți fi blocat în chemarea ta pentru că nu ți-ai rezolvat problema aceasta. Poți sta ani de zile așteptând pe Domnul să te lanseze în lucrare și când colo…Domnul te așteaptă pe tine să-ți rezolvi problema cu atitudinea ta față de lideri, deci, problema este la tine.

Principiul 5 – Ignorarea și nesupunerea față de autoritatea pusă de Dumnezeu este păcat și întotdeauna are consecințe! Nu neapărat în necazurile de zi cu zi….

Principiul 6 – Dă onoare și vei primi onoare. Poartă-te cu umilință. Dacă nu ești în acord cu liderii tăi, verifică-ți atitudinea și motivația dezacordului, nu neapărat a dreptății tale. Dar dacă nu poți face asta, nu este bine și nici sănătos să stai într-un loc și să fii în dezacord cu liderii tăi. Prin călăuzire caută o biserică în care să fii în acord cu liderii, nu uita la plecare să-ți îmbrățișezi toți liderii și să le mulțumești pentru tot ce a lucrat El în viața ta în acea biserică, pleacă în pace, și vei duce pace unde te duci. Dacă stai, trebuie să stai în pace iar dacă pleci, tot în pace trebuie să pleci. Plecarea din biserică nu este o soluție atunci cănd problema este la mine. Într-o zi îți va folosi faptul că ai rămas în biserică chiar și când a fost greu, Dumnezeu a lucrat ceva măreț în tine, în acea perioadă. Eu nu încurajez plecarea din biserică atunci când apar dezacorduri, nici când e greu nici când alții o fac ci doar prin călăuzirea Sa.

1 Petru 5:5,6: “Tot așa și voi, tinerilor, fiți supuși celor bătrâni, și toți, în legăturile voastre, să fiți împodobiți cu smerenie. Căci‚ Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriți le dă har. Smeriți-vă, dar, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalțe”

Unii spun, da, dar eu merg direct la Dumnezeu și nu am nevoie de lideri. Ascultarea ta și cinstea pe care o dai sau nu demonstrează ce fel de om ești. Este în folosul tău. Să pui la îndoială autoritatea este un mare pericol. Dumnezeu lucrează ,,cam” întotdeauna, cu oameni imperfecți.

Spiritul de rebeliune ne afectează discernământul!

După cum Dumnezeu este sursa și este suveran peste toate autoritățile, diavolul este autorul tuturor rebeliunilor. El complotează, momește, îndeamnă, argumentează, adună spiritele de rebeliune, le dă de ronțăit ceva…magazia lui este plină. El veghează la asta cu toată sârguința.

---

7. Șapte pași

Ce trebuie noi să facem:

1. Recunoaște și fii în acord din toată inima ta cu toți liderii pe care Dumnezeu i-a rânduit, fără să trebuiască să-ți demonstreze ție de ce sunt acolo și dacă merită sau nu merită asta.
   Nu îi compara cu alții! Unora Dumnezeu le dă harul creșterii și a învățării din greșeli, alții sunt pentru o perioadă, alții de probă iar alții sunt doar înlocuitori.

2. Cinstește-i, respectă-i, ascultă-i, fără a avea un spirit de conveniență. Spiritul convenienței spune: fac ce vreau, ce cred că zice bine, ce-mi convine, când vreau, dacă vreau. Nu uita că tot ce i-a învățat Cristos pe ucenicii Săi nu a fost ceea ce lor le convenea, El a fost un revoluționar care își pregătea ucenicii să revoluționeze lumea, și ei au făcut-o. Aici ai nevoie de trei ingrediente pentru a-ți cultiva sănătos spiritul onoarei: dragoste, umilință și încredere.

3. Roagă-te pentru ei, pentru toți, fără a avea un spirit de judecată, condamnare sau corectare a lor! Unii se roagă pentru liderii lor având în minte deficiențele lor sau ceea ce nu le place la ei; atenție la rugăciunile vrăjitorești care vin dintr-o motivație greșită de judecată și condamnare ,,Doamne dă-i răbdare că văd că-i lipsește,,. Rugăciunile pentru lideri pornesc din dragoste și binecuvântare. Liderii bisericilor au nevoie disperată de susținere în rugăciune din partea congregației.

4. Cere-le ajutorul. Respectă-le timpul! Să îi obosești după program cu poveștile și părerile tale fără să le ceri un sfat, ajutor sau rugăciune este lipsă de respect. Să îi anunți că te-ai logodit, este lipsă de respect. Să pleci din țară, să lipsești din biserică pentru o perioadă fără să-i anunți pe liderii tăi, este lipsă de respect față de ei chiar dacă provine din lipsa de învățătură. Să te muți în altă biserică fără să-i mulțumești pastorului e un act lipsit de onoare, duci cu tine o atitudine de care nici cealaltă biserică nu are nevoie.
   În unele situații trebuie să accepți că și ei au voie și pot spune ,,nu știu sau nu cred asta, sau nu înțeleg sau nu pot,,.

5. Ajută-i. Cine își iubește liderii îi și ajută, au libertatea de a le răspunde din inimă, cu sinceritate, onestitate, deschidere și înțelepciune. Oamenilor loiali nu le este frică să spună adevărul în dragoste pentru-că ei sunt focalizați să își ajute și să slujească liderului nu să își păstreze poziția în fața liderului. Spune-le punctul tău de vedere, părerea ta. Contribuie, nu te retrage chiar și atunci când nu ești ascultat. Spune-ți punctul de vedere dar înțelege că ei răspund pentru decizia finală în fața lui Dumnezeu iar tu răspunzi de felul în care te raportezi la ei, așa că supune-te, ascultă și nu-ți întrista inima, mergi pe mâna liderului tău chiar și atunci când nu înțelegi totul. Nemulțumirea nu o spune niciodată altora, spune-i doar liderului în față după ce te-ai rugat să ai o inimă bună și ești convins că trebuie să o faci.

6. Protejează-le imaginea și numele, fiind conștient ca Satan este tatăl denigrărilor și răzvrătirilor împotriva liderilor. El va lucra din greu exagerare, interpretări, imaginația, intuiția bogată și neadevărată, zvonuri, bârfe și “mici” corecturi. Oprește bârfa și persoanele ce au acest obicei. Nu te alătura persoanelor care bârfesc. Dacă stai și asculți o bârfă și nu iei nici o atitudine înseamnă că ești în acord cu cel ce bârfește.

7. Binecuvântează-ți liderii! Spune-le că ești binecuvântat de slujirea lor. Gândește cu ce ai putea să îi binecuvântezi, surprinde-i.
   a) Verbal – mulțumește-le pentru slujirea lor, predicile, întâlnirile pe care le conduc, închinarea pe care o conduc, spune-le că ,,le mulțumești, ești onorat și binecuvântat să poți fi în aceea biserică sau în slujire alături de ei”.
   b) Felicitări – surprinde-i plăcut, scriindu-le o felicitare. Poți să le trimiți mesaje, sms-uri de binecuvântare și mulțumire din inimă.
   c) Ajută-i – deschide-ți ochii și gândește cu ce poți să îi ajuți practic, poate au copii mici, dacă se mută poți să îi ajuți. Dacă ai inima deschisă cu siguranță vei avea și oportunități.
   d) Financiar – poate au nevoie de ceva pe care tu poți să îl cumperi pentru ei, dacă Domnul îți vorbește inimii tale binecuvântează-i financiar, poate le faci un plin de benzină.

---

8. Temă practică

Dacă socotești că Dumnezeu a vrut să îți transmită un mesaj personal, atunci trebuie să îi răspunzi. Nu întotdeauna răspunsul tău va fi ușor, poate unele puncte ți se par imposibile la ora actuală, dar nu imposibile la Dumnezeu. Te invit să treci împreună cu mine aceaste teme propuse și să bifezi cu răspunsul tău întrebările următoare.

1. Uitându-te la ,,bagajele” tale, ce observi? Care sunt ,,bagajele” pe care ar trebui să le lași jos. Cum te evaluezi?
2. Din perspectiva rebeliunii inimii, ți-ai identificat rebeliunea, ai mărturisit, te-ai pocăit de acest păcat?
3. Scrie pe o hârtie toți liderii pe care i-ai avut și pe care nu i-ai onorat așa cum ai învățat în curs. Pocăiește-te in fața Domnului pentru atitudinea ta. Dacă trebuie să îi ierți, iartă din toată inima cerând și primind ajutorul Său.
4. Roagă-te binecuvântare pentru fiecare dintre ei
5. Care este atitudinea inimii tale față de liderii tăi actuali, stai față în față cu inima ta.
6. Găsește oportunități în care să fii o binecuvântare pentru liderii tăi actuali.
7. Roagă-te zilnic pentru ei.
8. Dacă te-a ajutat acest material găsește un mod în care ai putea să îl împărtășești și cu alții.

---

9. Versete de memorat

“Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte; căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu, și stăpânirile care sunt, au fost rânduite de Dumnezeu”. (Romani 13:1)

“Ascultați de mai marii voștri și fiți-le supuși, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; pentru ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci așa ceva nu v-ar fi de niciun folos”. (Evrei 13:17)

Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta” – este cea dintâi poruncă însoţită de o făgăduinţă: ca să fii fericit şi să trăieşti multă vreme pe pământ.”Efeseni 6.2-3

Cinstește-ți liderii

Ce se întâmplă dacă ai parte de un lider abuziv?

Să ne onorăm și să ne cinstim unul pe celălalt!